Gramatica practica a limbii italiene

CUPRINS [trad. 'Contenuti']

CUVÎNT ÎNAINTE, p. 11
Partea I
MORFOSINTAXA. CATEGORIILE LEXICALE. (PARŢILE DE VORBIRE)
1. SUBSTANTIVUL, p. 17
1.1. Trăsăturile semantice inerente ale substantivelor, p. 17
1.2. Flexiunea substantivelor, p. 19
1.2.1. Substantivele masculine, p. 21
1.2.2. Substantivele feminine, p. 21
1.2.3. Substantivele masculine la singular şi feminine la plural, p. 22
1.2.4. Substantivele feminine la singular şi masculine la plural, p. 23
1.2.5. Substantivele invariabile, p. 23
1.2.6. Substantivele compuse, p. 24
1.2.7. Tipurile de substantive in funcție de opozițiile realizate, p. 26
1.2.8. Alternanțe în bazele nominale, p. 27
1.2.9. Genul gramatical al substantivelor după desinență, p. 29
1.2.10. Relația între trăsăturile semantice ale substantivelor și morfemele de gen şi număr, p. 30
1.2.11. Declinarea substantivelor, p. 32
1.2.12. Substantivul SANTO,-A, p. 33

2. DETERMINANTI NOMINALI, p. 34
2.1. Determinanții definiți, p. 34
2.1.1. Articolul definit; prepozitule articulate, p. 34
2.1.2. Adjectivele demonstrative, p. 36
2.1.3. Determinanții totalitari, p. 37
2.1.4. Determinanții de identitate, p. 38
2.1.5. Determinanții cardinali., p. 38
2.1.6. Determinanții limitativi; determinanții ordinali, p. 40
2.1.7. Determinanții de întărire, p. 41
2.2. Determinanţii non-definiți, p. 41
2.2.1. Determinanții di-Art. def, p. 41
2.2.2. Determinanții Q-N di, p. 42
2.2.3. Determinanții Q-indef, p. 42
2.2.4. Alți determinanți non-definip, p. 43
2.2.5. Determinanții negativi, p. 44
2.2.6. Determinanții interogativi, p. 45

2.2.7. Determinanții exclamativi, p. 45
2.2.8. Determinanții relativi, p. 45

3. PRONUMELE INDEFINITE, p. 46 
3.1. Pronumele indefinite non-cantitative, p. 46
3.2. Pronumele indefinite cantitative, p. 49
3.3. Pronumele indefinite negative, p. 50
3.4. Pronumele indefinite interogative, p.  50

ADJECTIVUL, p. 52
4.1. Trăsăturile semantice inerente ale adjectivelor, p. 53
4.2. Flexinnea adjectivelor, p. 53
4.2.1. Tipurile de adjective după flexiune, p. 53
4.2.2. Alteruante in bazele adjectivale, p. 55
4.2.3. Flexiunea adjectivelor care precedă substantivele, p. 56
4.3. Acordul adjectivelor, p. 58
4.4. Complemental adjectivului, p. 59
4.5. Gradele de intensitate ale adjectivelor, p. 63
4.5.1. Procedeele derivaționale, p. 63
4.5.2. Procedeele lexicale, p. 65
4.6. Gradele de comparație ale adjectivelor, p. 66
4.6.1. Comparativul, p. 66
4.6.2. Superlatival relativ, p. 67
4.7. Extinderea gradelor de comparație și intensitate la alte părți de vorbire, p. 68

5. VERBUL, p. 69
5.1. Trăsăturile semantice inerente ale verbelor, p. 69
5.2. Clasificarea contextuală a verbelor, p. 75
5.3. Flexiunsa verbelor, p. 77
5.3.1. Paradigma verbelor, p. 78
5.3.2. Selectarea auxiliarelor de timp, p. 80
5.3.3. Acordul participiului trecut, p. 84
5.3.4. Conjugarea verbelor auxiliare, p. 88
5.3.5. Formarea modurilor și timpurilor verbale, p. 92
5.3.5.1. Indicativul, p. 93
5.3.5.1.1. Prezentul, p. 93
5.3.5.1.2. Perfectul compus, p. 100
5.3.5.1.3. Imperfectul, p. 101
5.3.5.1.4. Mai mult ca perfectul , p. 102
5.3.5.1.5. Perfectul simplu, p. 102
5.3.3.1.6. Mai mult ca perfectul anterior, p. 105
5.3.5.1.7. Viitorul și prezumtivul prezent, p. 105

5.3.5.1.8. Viitorul anterior și prezumtivul trecut, p. 107
5.3.5.2. Condiționalul, p. 108
5.3.5.2.1. Prezentul, p. 108
5.3.5.2.2. Trecutul, p. 108
5.3.5.3. Conjunctivul, p. 109
5.3.5.3.1. Prezentul, p. 109
5.3.5.3.2. Trecutul, p. 111
5.3.5.3.3. Imperfectul, p. 111
5.3.5.3.4. Mai mult ca perfectul, p. 112
5.3.5.4. Imperativul, p. 112

5.3.5.5. Infinitivul, p. 114
5.3.5.5.1. Prezentul, p. 114
5.1.5.5.2. Trecutul, p. 115
5.5.5.6. Gerunziul, p. 115
5.3.5.6.1. Prezentul, p. 115
5.3.5.6.2. Trecutul, p. 116
5.3.5.7. Participiul, p. 116
5.3.5.7.1. Prezentul, p. 116
5.3.5.7.2. Trecutul, p. 117
5.3.5.8. Modele de paradigme verbale, p. 118
5.3.5.8.1. Conjugarea I TROVARE, p. 118
5.3.5.8.2. Conjugarea a 11-a CREDERE, ROMPERE, p. 120
5.3.5.5.3. Conjugarea a III-a PARTIRE, FINIRE, p. 122
5.3.5.8.4. Conjugarea verbelor reflexive ALZARSI, p. 124
5.3.5.8.5. Conjugarea verbeler la diateza pasivă ESSERE CERCATO, p. 126
5.3.5.9. Lista verbelor neregulate, p. 128

6. ADVERBUL, p. 144
6.1. Adverbul ecco, p. 144
6.2. Adverbele propoziționale, p. 144
6.3. Adverlele suberdonate grupului predicativ, p. 146
6.3.1. Adverbele de loc, p. 146
6.3.2. Adverbele de timp, p. 147
6.3.3. Adverbele de mod, p. 148
6.4. Gradele de comparație și de intensitate ale adverbelor, p. 150
6.5. Poziția adverbelor, p. 151

7. PREPOZITIA, p. 153
7.1. Prepozițiile locative spațiale, p. 154
7. 2. Prepozițiile locative temporale, p. 156
7. 3. Prepozițiile non-locative, p. 157
7. 4. Structura prepozițiilor, p. 158
7.4.1. Prepozițiile simple, p. 158
7.4.2. Prepozițiile adverbiale, p. 165
7.4.3. Locuțiuni prepoziționale, p. 166

8. CONJUNCTIA, p. 167
8.1. Conjuncțiile coordonatoare, p. 167
8.2. Conjuncțiile subordonatoare, p. 170

9. INTERJECTIA, p. 174

10. SUBSTITUTELE, p. 175
10.1. Pronumele personale, p. 175
10.1.1. Formele pronumelui personal in nominativ, p. 176
10.1.2. Formele pronumelui personal în acuzativ, p. 178
10.1.3. Formele pronumelui personal in dativ, p. 179
10.1.4. Formele pronumelui personal în cazul complementului indirect introdus cu prepoziția DI, p. 180
10.1.5. Formele pronumelui personal în cazul complementului indirect introdus cu prepoziția A, p. 181
10.1.6. Formele pronumelui personal in cazul complementului introdus cu prepoziția DA, p. 182
10.1.7. Pronominalizarea altor complemente prepoziționale, p. 183
10.1.8. Forma pronominală atonă NE, p. 183 

10.1.9. Forma pronominală atonă CI, p. 184
10.1.10. Pronumele reflexive, p. 185
10.1.11. Pronumele de politete, p. 188
10.1.12. Poziția formelor atone, p. 189
10.1.13. Transpoziția formelor pronominale atone, p. 192
10,1.14. Combinații de forme pronominale atone, p. 193
10.1.15. St impersonal si Si pasiv, p. 196
10.1.16. Cazuri speciale de folosire a formelor atone, p. 199
10. 2. Pronumele demonstrative, p. 199
10.3. Pronumle posesive, p. 201
10.4. Determinantü-substitute, p. 204
10.5. Pronumele relative, p. 206
10.6. Pronumele demonstrativ-relative, p. 211
10. 7. Pronumele indefinit-relative, p. 212
10. 8. Sobstitutele adjectivale, p. 213
10. 9. Substitutele adverbiale, p. 214
10.10. Substitutele propozitionale, p. 215

Partea a II-a
STRUCTURA ENUNȚULUI

11. PROPOZIŢIA ŞI FRAZA, p. 221
12. STRUCTURA PROPOZIŢIEI, p. 222
13. STRUCTURA DETERMINANTULUI PROPOZIŢIONAL, p. 223
13.1. Propoziția interogativă totală, p. 224
13.2. Propoziția interogativă parțială, p. 225
13.3. Propozițiile exclamative totale, p. 228
13.4. Propozițiile exclamative parţiale, p. 228
13.5. Propozițiile imperative, p. 229
13.6. Propozițiile negative totale, p. 230
13.7. Propozițiile negative parțiale, p. 231

14. STRUCTURA NUCLEULUI, p. 233
14.1. Structura sintactică a verbului-predicat, p. 233
14.1.1. Schimbarea auxiliarului temporal, p. 233
14.1.2. Auxiliarele aspectuale, p. 236
14.1.3. Structura predicatului nominal, p. 240
14.1.3.1. Verbele copulative, p. 240
14.1.3.2. Numele predicativ, p. 242
14.1.3.3. Propoziția predicativă, p. 244
14.2. Grupul nominal-subiect, p. 246
14.2.1. Subiectul nominal, p. 246
14.2.2. Propoziția subiectivă, p. 247
14.2.2.1. Propozițiile subiective asertive, p. 247
14.2.2.2. Propozițiile subiective interogative totale, p. 255
14.2.2.3. Propozițiile subiective interogative parţiale, p. 255 
14.2.2.4. Propozițiile subiective aparente, p. 255
14.3. Grupul-nominal-complement direct, p. 256
14.3.1. Complementul direct nominal, p. 256
14.3.2. Propoziția completivă directă, p. 257 

14.3.2.1. Propozițiile completive directe asertive, p. 257
14.3.2.2. Propozițiile completive directe-interogative totale, p. 271
14.3.2.3. Propozițiile-completive directe-interogative parțiale, p. 271
14.3.2.4. Propoziții completive directe aparente, p. 271
14.4. Grupul prepozițional-complement indirect, p. 272
14.4.1. Complementele indirecte, p. 272
14.4.1.1. Complementul datival, p. 272
14.4.1.2. Complementul indirect introdus cu prepoziția DI, p. 274
14.4.1.3. Complementul indirect introdus cu prepoziția A, p. 275
14.4.1.4. Complementul indirect introdus cu prepoziția DA, p. 276
14.4.1.5. Complementele locale obligatorii, p. 277
14.4.1.6. Alte complemente obligatorii, p. 277
14.4.1.7. Complementul cantitativ obligatoriu, p. 278
14.4.2. Propoziția completivă indirectă, p. 279
14.4.2.1. Propozițiile completive indirecte asertive, p. 279
14.4.2.2. Propozițiile completive indirecte-interogative totale, p. 287
14.4.2.3. Propozițiile completive indirecte interogative parțiale, p. 288
14.4.2.4. Propozițiile completive indirecte aparente, p. 288
14.5. Transformarea impersonală, p. 288
14.6. Transformarea pasivă, p. 291
14.7. Grupul nominal (Structura internä), p. 296
14.7.1. Structura determinanților, p. 297
14.7.2. Propoziția relativă, p. 299
14.7.2.1. Elementul de relație, p. 300
14.7.2.2. Modul în propozițiile relative, p. 301
14.7.3. Transformarea atributivă, p. 394
14.7.4. Transformarea de nominalizare, p. 309
14.7.4. Modul verbelor în propozițiile atributive, p. 
14.7.6. Apoziția și construcțiile apoziționale, p. 
14.8. Grupul adverbial, p. 319
14.8.1. Grupul adverbial temporal, p. 321
14.8.1.1. Complementul circumstanţial temporal, p. 321 
14.8.1.2. Propozițiile circumstanțiale temporale, p. 322
14.8.1.3. False complemente temporale, p. 325 
14.8.2. Grupul adverbial local, p. 326
14.8.2.1. Complementul local, p. 326
14.8.2.2. Propozițiile locale, p. 327
14.8.3. Grupul adverbial modal, p. 328
14.8.3.1. Complementul circumstanţial de mod, p. 328
14.8.3.2. Propozițiile circumstanţiale modale, p. 329
14.8.3.3. False complemente modale, p. 331
14.8.4. Grupul adverbial cauzal, p. 331
14.8.4.1. Complementul circumstanţial de cauză, p. 331
14.8.4.2. Propozițiile circumstanţiale de cauză, p. 332
14.8.5. Grupul adverbial final, p. 334
14.8.5.1. Complementul circumstanţial final, p. 334
14.8.5.2. Propozițiile circumstanţiale finale, p. 334
14.8.5.3. False propoziții finale, p. 336
14.8.6. Grupul adverbial concesiv , p. 336
14.8.6.1. Complementul circumstanțial concesiv, p. 336
14.8.6.2. Propozițiile circumstanțiale concesive, p. 337

14.8.7. Grupul adverbial condiţional: propoziţia condiţională, p. 339  
14.8.7.1. Propoziţiile condiţionale introduse cu se, p. 339  
14.8.7.2. False condiţionale introduse cu se, p. 341  
14.8.7.3. Propoziţiile condiţionale introduse cu alte conjuncţii, p. 342  
14.8.8. Grupul adverbial cantitativ, p. 347  
14.8.8.1. Complementele de cantitate, p. 347  
14.8.8.2. Complementele comparative, p. 348  
14.8.8.3. Propoziţiile consecutive, p. 348  
14.8.8.4. Subordonata modratoare personale în funcţie de conjuncţiile, locuţiunile şi adverbele care însoţesc propoziţiile circumstanţiale, p. 348  

15. FOLOSIREA MODURILOR, p. 351  
15.1. Folosirea indicativului, p. 351  
15.2. Folosirea conjunctivului, p. 355  
15.3. Folosirea condiţionalului, p. 356  
15.4. Folosirea infinitivului, p. 363  
15.5. Folosirea gerunziului, p. 367  
15.6. Folosirea participiului, p. 368  

16. CONCORDANŢA TIMPURILOR, p. 370  
16.1. Reguli de concordanţă a timpurilor atunci când în subordonată apare indicativul sau condiţionalul, p. 370  
16.2. Reguli de concordanţă a timpurilor atunci când în subordonată se impune conjunctivul, p. 372  
16.3. Schema concordanţei timpurilor, p. 374  

17. PROCEDEE SINTACTICE DE SCOATERE IN RELIEF, p. 376  
17.1. Detaşarea, p. 376  
17.2. Formula ESSERE... CHE, p. 378  
17.3. Formula ESSERE A + INFINITIV, p. 381  
17.4. Formula CIò CHE... ESSERE, p. 381  
17.5. Formula NON FARE (ALTRO) CHE+INFINITIV, p. 381  
17.6. Formula SE... ESSERE, p. 382  

ANEXE  
Anexa I
18. ELEMENTE DE FONETICA ŞI ORTOGRAFIE, p. 385  
18.1. Sunetele limbii italiene, p. 385  
18.2. Alfabetul limbii italiene, p. 386  
18.3. Vocalele, p. 389  
18.4. Semivocale, diftongi, triftongi, p. 390  
18.5. Consoanele, p. 392  
18.6. Despărţirea în silabe, p. 396  
18.7. Accentul, p. 396  
18.8. Eliziunea, p. 397  
18.9. Apocaparea, p. 398  
18.10. Sunete de legătură, p. 398  

Anexa II
EXERCIŢII, p. 399  

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ, p. 453